- magnetizáţie
- s. f. (sil. -ţi-e), art. magnetizáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. magnetizáţiei; pl. magnetizáţii, art. magnetizáţiile (sil. -ţi-i-)
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
magnetizaţie — MAGNETIZÁŢIE, magnetizaţii, s.f. Mărime care indică gradul de magnetizare al unui corp; intensitate de magnetizare. – Din fr. magnétisation. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MAGNETIZÁŢIE s. (fiz.) intensitate de magnetizare. Trimis… … Dicționar Român
magnetizare — MAGNETIZÁRE, magnetizări, s.f. Acţiunea de a (se) magnetiza şi rezultatul ei. ♦ Stare a unui corp magnetizat. – v. magnetiza. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MAGNETIZÁRE s. (fiz.) 1. polarizare magnetică, (înv.) magnetizaţie. 2.… … Dicționar Român
intensitate — INTENSITÁTE, intensităţi, s.f. 1. Însuşirea de a fi intens; grad de tărie, de putere, de forţă. 2. (fiz.) Valoarea anumitor mărimi. ♢ (fon.) Accent de intensitate = accent caracterizat prin forţa mecanică cu care se rosteşte un sunet. 3. (Ec.; în … Dicționar Român
remanenţă — REMANÉNŢĂ, remanenţe, s.f. (în sintagmele) Remanenţă electrică = stare de polarizare a unui corp electric păstrată de acesta după anularea câmpului electric polarizator extern. Remanenţă magnetică = stare de magnetizare a unui corp feromagnetic… … Dicționar Român